11 aug. 2017

Barbatii adevarati vin intotdeauna pregatiti sa ti-o traga bine...

Barbatul adevarat, masculul alpha, barbatul fatal sau cum vrei tu sa ii spui, cand se apropie de dormitor este gata de orice, stie exact ce vrea sa faca, unde vrea sa te atinga, cum te vrea, stie deja ca o sa iti ofere o seara ca in filme. Si o va face, sigur! pentru ca barbatul acesta stie unde sa intre ca sa te urce pe pereti, stie ca pentru a iti oferi orgasmul perfect, va trebui mai intai sa iti intre in suflet, apoi intre picioare.
Pentru ca, vezi tu, sexul poate e misto "oricum, oriunde, cu oricine", ca sa o citez pe colega mea, dar poate deveni fenomenal cu acel cineva.
Cand ramai goala in fata lui, si nu fara haine, neah, asta e mai usor, ci goala, goala de secrete, goala de masti, de ifose, de pretentii, de figuri de femeie ideala, goala de genele false, unghiile "cu gel", tonele de fard, iar el inca te priveste de parca ai fii singura femeie pe care o vede, iti spune "Esti atat de frumoasa!" si vezi in ochii lui ca o spune din suflet, nu e oare mai excitant decat o banala mana pe sani?
Dar cand ai o zi de cacat si ajungi acasa, iar el te asculta ore intregi cum te plangi, cand iti face o cafea asa cum iti place tie doar ca sa iti inveseleasca ziua, cand sta noptile sa te pazeasca pentru ca iti este rau, cand iti schimba compresa rece din ora in ora, cand iti face un masaj cand ai tras prea mult la sala, sau cand are pur si simplu grija de tine nu te "uda" mai tare decat sa te frece "pe sub fusta"?
Vezi tu, asigura-te ca ti-a intrat in suflet, asigura-te ca te "umezeste" mai intai cu tandrete, iubire, atentie, apoi cu atingeri si haine aruncate prin casa, iar cand veti ajunge in "faza doi" ai sa vezi ca am dreptate, sexul cu acel barbat adevarat, nu e misto, e fenomenal!

7 aug. 2017

Everything Everything by Nicola Yoon

La ce te poti astepta cand citesti o carte despre adolescenti? Hm... nu la asta! Sincer, este una dintre cele mai bune carti pe care le-am citit in ultima perioada. Are tot ce iti poti dori de la o carte de weekend: love story, family story, the bad boy, the good girl, advanture, mother-doughter fights, moreover fata sufera de o boala super rara care o face practic alergica la tot ce o inconjoara.
Cumva fata, Maddy Whittier, afla ca sufera de o boala rara la varsta de 1 an, aceasta o face sa nu poata iesi deloc din casa, o casa in care nu intra nici un pic de aer care sa nu fii fost filtrat si refiltrat, o casa in care vizitatorii, pentru a intra, trebuie sa fie "dezinfectati". Maddy nu a iesit din propria casa de 17 ani, iar singurele persoane din "anturajul" ei sunt mama ei si Carla, asistenta care are grija de ea. Viata ei este exact asa cum te-ai astepta sa fie viata unei adolescente ce sta inchisa in casa toata viata ei: monotona. Doar cartile o mai ajuta sa fuga de realitatea in care se afla, o realitate asumata si careia nu i se impotriveste, de aceea isi si petrece aproape tot timpul liber citind, cartile sunt viata ei...
Eh, ca in orice carte care se respecta, trebuie sa apara factorul perturbator, care sa ii intoarca lumea cu susul in jos si sa ii schimbe in intregime perceptia asupra vietii, acest "factor" se numeste Olly Bright, the misterious guy. Olly se muta impreuna cu familia sa in casa de vis-a-vis de cea a lui Maddy, iar pe aceasta o atrage din prima secunda baiatul imbracat in totalitate in negru, cu gluga trasa pe cap si giumbuslucurile pe care acesta le face. Curand Maddy ii urmareste tot timpul casa, stie in intregime programele membrilor familiei lui, dar nu si pe al lui, acesta este super imprevizibil si nu respecta un program anume niciodata.
Intr-o seara Olly incearca sa ii atraga atentia lui Maddy, cand in sfarsit reuseste cei doi fac schimb de mailuri pt a putea comunica. Intre cei doi se leaga o prietenie foarte frumoasa, Maddy fiind acolo pt el cand acesta este certat de tatal lui, care are probleme cu alcoolul, iar el facand-o sa se simta speciala, sa uite de "colivia" ei de aur pt cateva clipe, este primul ei prieten, singura persoana pe care o stie in afara de mama ei si de Carla. Cu fiecare seara pe care o petrec vorbind ea se gandeste tot mai mult la el, isi doreste sa vorbeasca si mai mult si mai mult de fiecare data, ajunge sa piarda noptile impreuna vorbind, isi doresc amandoi sa se vada, sa se poata atinge fie si cateva minute...
Dar cum ar putea sa se vada cei doi daca o intalnire i-ar putea fii fatala ei? Cum ar putea mama ei sa permita ca ea sa se vada cu el vreodata? Cum sa accepte mama ei o propiere reala intre cei doi cand toata viata a protejat-o de orice i-ar putea face rau, iar el in mod sigur i-ar putea face rau? Si mai presus de toate, cum sa ii spuna Maddy mamei ei de Olly? Ce sa ii spuna despre el? ...
Raspunsul la aceste intrebari il veti afla daca cititi cartea! Sper ca v-am starnit curiozitatea, deoarece este o carte ce merita cititita, este perfecta pt un weekend petrecut la plaja, usor de citit, micuta si cu o poveste impresionata, cred eu.

PS: Urmeaza sa apara si filmul 'Everything Everything' dupa aceasta carte, un motiv in plus sa o cititi.



Take care!
Kisses,
A.

4 aug. 2017

What would you say about it?

Un inceput perfect pt un mic catching up dupa o luna si foarte lunga absenta... Adevarul este ca la un momendat cumva mi-am pierdut abilitatea de a mai impartasi ce se intampla cu mine, cumva a fost si perioada de vina, facultatea mea nu a fost deloc una usoara, si am avut aceasta ambitie de a fii printre primii intodeauna, apoi a aparut job-ul, mutatul... yeah, life got in the middle. Asa ca m-am gandit ca cel mai bun "come back" ar fii un post de genul acesta...
So, what would you say if I would tell you that...
Am terminat facultateaaaa!!! Iuhooo! De partea cealalta a monitorului, telefonului, tabletei sau whatever este o absolventa a Universitatii Politehnica din Bucuresti! Super grea facultatea, super dificil daca iti doresti sa inveti ceva... Dar mi-a placut matematica, mi-a placut fizica, am fost destul de preocupata de mediul inconjurator astfel incat am decis ca vreau sa fiu Inginer in Protectia Mediului in Industrie... Asta pana in anul trei, cand m-am cam razgandit... Wait for it, you will see what I ment.
Am inceput un master foarte misto la ASE, de care, cumva, sunt foarte mandra, Baze de date. Dupa cum va spuneam, in anul trei de facultate am decis ca ingineria nu prea este de mine, in mare parte din cauza faptului ca mi-am facut practica intr-o fabrica, unde atunci cand spuneam ceva legat de normele privind protectia mediului eram luata la misto... Whatever, revenind. Astfel incat, avand o pasiune pentru informatica de prin liceu, caci am terminat mate-info. M-am interesat ce mastere exista pe partea aceasta mai "informatizata" la care m-as putea inscrie si eu, si am decis ca cel de la ASE mi se potriveste cel mai bine. Si here I am, cu primul an de master terminat! Iuhoooo!!!
M-am mutat cu prietenul meu! De aproximativ 3 luni, cele mai dragute 3 luni ever! Stiti, eu si prietenul meu... we really have history together! Multe dintre chestiile dintre noi le stiti si voi, ne cunoastem de foarte multi ani, cam de cand eu aveam 17 ani, dar relatia noastra a devenit oficiala in urma cu aproximativ 3 ani. Am decis anul acesta ca e timpul sa ne mutam impreuna, deoarece ne-am inteles bine, s-a mutat si el cu munca in Bucuresti, eu m-am angajat si am zis ca este momentul potrivit. Ne intelegem super bine, nu ma asteptam sa fie atat de frumos sa locuiesti cu iubitul, sincer! Nu ne-a fost deloc greu sa ne adaptam, din contra, parea cumva ca locuim de muuuult impreuna. Stam impreuna intr-o garsoniera draguta, foarte aprope de Parcul Tineretului... Doamne, iubesc zona aceea!
Apropo de Parcul Tineretului... Din cauza stresului am ajuns sa acumulez foarte multe kilograme in plus, dar am decis ca e timpul sa fac ceva... si cum, imi cam place mancare, am zis ca e ok sa fac miscare ca sa pierd excesul de kilograme si sa incerc sa mananc mai sanatos. De vreo luna si jumatate alerg o data la doua zile in parc, aproximativ 3-4 kilometri. Stiu ca nu e foarte mult, dar pt mine, care nu am fost mare fana a alergarii, este enorm de mult! Nu pot spune ca am slabit miraculos, adica sunt totusi 3-4 km, dar am o stare foarte misto dupa ce alerg. Imposibil de descris!
I am an adult now, so I have a job! Lucrez de vreo 10 luni deja la o multinationala, unde ma ocup de partea de reporting. I love what I do! Sunt incojurata de oameni super tineri, super misto, de la care am o groaza de chestii de invatat, am cea mai tare managera din lume... Doamne, o ador pe femeia asta! E super intelegatoare si calma, si jur ca stie sa raspuna la orice intrebare as avea... I don't know how she does that...
Now, please tell me, what do you say about all this?
Cam astea sunt chestiile majore care s-au petrecut in ultima perioada in viata mea. Now I am back, and I plan to stay here for a looong looong time!



Take care!
Kisses,
A.

29 nov. 2016

I love him!


          In ochii lui vad soarele si luna, furtuni si zile senine, lacrimi si zambete, filme de groaza si pe cele mai romantic... Vad si raul dar si binele din privirea sa, vad in sufletul sau, ii stiu defectele si calitatile, il stiu darmat la pamant si invingator, ii stiu lacrimile si zambetele.
          Si il iubesc!
          Il iubesc exact asa cum este, pentru ca ma completeaza, ma ridica atunci cand pic doar privindu-ma, si pentru ca imi da putere sa infrunt fiecare zi cu zambetul pe buze si cu inima curate. Il iubesc pentru fiecare clipa petrecuta impreuna, pentru ca indifferent ce se intampla in jur, cand il privesc si imi zambeste, cand imi ofera privirea aceea care ma topeste, privirea de "Te vreau numai pe tine, sunt al tau si esti a mea si am sa te iubesc mereu" uit tot raul din lume, toate greutatile si toate visele urate.
          Il iubesc pentru ca exista, pentru ca imi insenineaza zilele, pentru ca este al meu si pentru ca sunt a lui.
          Il iubesc, il iubesc, il iubesc si atat!

24 nov. 2016

I'm back in your arms

Poate e ciudata, dar uneori a te intoarce de unde ai plecat nu inseamna a regresa, ci a te maturiza, a progresa, a creste...
Am plecat de langa el cand am crezut ca nu mai putea fii nimic intre noi, cand am crezut ca am ajuns in punctual in care trebuie sa ne spunem adio. In doar cateva luni am inteles ca locul meu e langa el, in doar cateva luni mi-am dat seama ca nu vreau sa mai plec niciodata de langa el, ca nimeni nu imi va putea oferi dovezi ca viitorul va fi perfect, ca el e alesul, ca voi fi fericita langa el, dar ca nici nu am nevoie de asa ceva.
Nu certitudinile te tin langa o persoana, nici hartiile, nici promisiunile, ci iubirea.
Am inteles ca o relatie poate fi cu adevarat perfecta o viata intreaga si, totusi, intr-un singur moment totul se poate distruge. Am vazut astfel de cazuri! O relatie perfecta, o familie frumoasa, un sot iubitor, ce nu suporta sa isi stie sotia suparata, un sot care refuza sa doarma suparat pe sotia sa sau stiind-o pe ea suparata, un tata iubitor si grijuliu, care peste noapte s-a transofrmat complet devenit un tata iresponsabil si absent din viata copilului sau, un sot ce ducea o viata dubla...
Deci cine iti garanteaza? Nimeni!
Trebuie sa risti! Poti fi cel ce pierde, dar de asemenea poti fii si cel care castiga... Si nu asa merg lucrurile cu viata asta?
Nu am de gand sa mai plec ureghea la ce zice lumea, sa visez cu ochii deschisi la perfectiune, nu am de gand sa mai visez ca familiile nu se vor opune... Pana la urma, este viata mea, relatia mea, decizia mea...Iar cine ma iubeste, ma si respecta si imi respecta prin urmare deciziile si alegerile.
M-am intors! Si nu regret! Nu regret pentru ca ma simt fericita, pentru ca simt ca ceva s-a schimbat pt amandoi, pentru ca stiu ca poate fii relatia pe care mi-o doresc!




Have a nice day people and do what your heart tells you to!

27 aug. 2016

Never accept it!

Sunt fete tinere, frumoase, inteligente si cu o educatie foarte buna, care se indragostesc nebuneste de un baiat, de printul pe cal alb, care desi print frumos, educat, tanar si inteligent, ajunge in ziua de azi sa isi trateze printesa ca pe o sclava.
Nu, nu vorbesc din filme sau din carti, ci din realitate. Fetele tinere, cam pana in 26-27 de ani atunci cand se indragostesc ajung sa accepte cuvinte urate, umilinte si chiar si palme. Nu, nu glumesc! Stiu foarte bine ce vorbesc. Credeti-ma!
Accepta sa fie jignite, sa le fie adresate niste cuvinte nedemne de o femeie, accepta locul de femeie oficiala in timp ce printisorul rupe paturile cu toate zdrentele, accepta palme sau mai rau pentru ca au indraznit sa deschida gura, sa aibe o opinie.
Fetelor, dragelor, uitati-va la voi, sunteti ca niste flori de frumoase, sunteti destepte si educate, de ce va lasati umilite?! De ce?
Daca barbatului i-ai permis sa te jigneasca o data, de doua ori, o va face mereu. Ganditi-va la voi si la viitor. Mereu la viitor!
Ramaneti impreuna, va casatoriti, faceti in copil. Un copil care aude cum tatal ii numeste mama "curva", "terminata", "proasta", "panarama". Un copil care vede ca mama lui cand deschide gura este lovita, repezita, bruscata. Un copil care vede ca mama lui este doar femeia oficiala, dar nu singura. Ce credeti voi ca intelege acel copil? Cum isi va trata femeia acel baietel sau cum va permite sa fie tratata acea fetita?
Nu permiteti asa ceva! Daca i-ati permis de cateva ori este greu sa te trezesti ca vrei sa il schimbi, nu ii permite, este cel mai bine, crede-ma!
Nu fii un barbat, nu te lua cu el la bataie, nu urla la el. Totul incepe de la un cuvant urat, cand ti l-a adresat taxeaza-l, fii suparata, dar nu uita sa fii femeie. Pleaca de langa el, nu ii mai raspunde o perioada la telefon, ignora-l pana va intelege ca ceea ce a zis te-a ranit, te-a suparat. Dupa un timp explic-i ca tu nu accepti asa ceva pentru ca te iubesti pe tine si te respecti, dar si pentru ca te gandesti la viitor.
Cine e barbat intelege repede, cine nu, pofteste-l sa dispara din viata ta.
Nu accepta niciodata altceva in afara de a fii tratata ca o printesa, pentru ca asta meriti.

22 aug. 2016

Work for it!

Nu stiu foarte multa istorie, mai deloc chiar, deoarece nu mi-a placut aceasta materie de nici o culoare, eu am fost cu matematica, fizica si literatura... As vrea sa va vorbesc despre un lucru pe care il observ foarte des la tineri, la oameni nascuti in asa zisa "democratie" romaneasca in care avem dreptul de a invata, de a ne documenta, dar nu o facem ca e mai simplu sa joci PokemonGo decat sa citesti ceva. In "democratia" asta a noastra avem dreptul sa injuram pe toata lumea fara insa a avea motive, fara sa ne traga de maneca cineva pentru prostiile debitate. In ziua de azi democratie e sa bei si sa fumezi pana pici sub masa, e cool sa stai in club de la 14-15 ani dar e aiurea sa mergi la biblioteca sau la biserica. Asta nu e democratie! Asta e doar prostie!
Suntem tineri, in Romania e foarte greu sa faci orice, sa muncesti, sa iti iei o casa, sa te casatoresti sau sa faci un copil pe care sa il si intretii. Stiu! Sunt in situatia asta dupa cum v-am mai spus! Dar asta nu inseamna ca cineva este dator sa ne dea ceva! Nu trebuie sa ne dea statul un job, nu suntem comunisti, ar fii bine sa ne creeze conditiile necesare, dar nu o face, deci depinde doar de noi. Ca sa reusesti trebuie sa muncesti, sa inveti, sa te documentezi, sa fii cel mai bun dintre cei buni!
Nu vine statul sa iti dea casa pentru ca esti tu nu stiu cine, trebuie sa muncesti, sa economisesti, sa pui ban pe ban ca sa ajungi sa ai ceva al tau.
Trebuie sa invatam noi, cei tineri, ca nimeni in viata asta nu iti da nimic, tu trebuie sa te descurci singur, sa lupti singur si sa te zbati sa iti construiesti un viitor. Nu mai lasa mentalitatile comuniste sa iti altereze gandurile, nu mai sunt vremurile acelea, lucrurile s-au schimbat, lumea s-a schimbat. Daca vrei ceva, work for it! Nu astepta sa pice din cer, pur si simplu WORK FOR IT!