Cum naiba am ajuns fix in acelasi punct? As fi putut sa jur ca mi-a trecut, ca mi-am revenit, ca sunt stapana pe mine... Pe dracu'! Sunt la fel ca intotdeauna, acea "prietena" care poate fi numita oricum, numai prietena sau iubita nu...
Ma simt ca dracu', ma simt vinovata... vinovata ca mi-a placut atat de mult si ca nu ar fi trebuit, vinoovata ca nu sunt unica, vinovata pentru ca nu voi fi vreodata unica... Vinovata pentru ca simt atat cand nu ar trebui sa simt nimic.
Si totusi, mi-a placut la nebunie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu