Nu-mi vine sa cred ca te-am vazut azi, prima oara dupa ce ne-am desparit, in ziua cand trebuia sa facem 1 an si 5 luni. Eram cu altu', cu B., cel mai bun prieten al meu, cum ai putut sa ne intrebi daca suntem impreuna? Dar cu ce tupeu ai facut-o? De ce iti pasa? Si de ce aveai fata aia de om surprins? Ce ai fi vrut sa plang dupa tine o viata?
Azi mi s-a parut ca te-a durut si pe tine despartirea asta, erai cu totul alt om: te fortai sa zambesti, erai ciufulit, total aiurea imbracat... Mi-a parut rau ca s-a terminat, si imi pare, dar daca stau bine sa ma gandesc tu ai vrut asta mai mult ca mine, sorry!
Probabil daca m-ai vede cu altu' ai face urat, probabil te-ar durea sa ma vezi cu altcineva atat de curand, ptr. ca si pe mine m-ar deranja sa te vad cu alta, dar trebuie sa te uit... Imi lipsesti groaznic de tare, iar azi mai tare ca niciodata mi-a fost dor de tine. 1 an si 5 luni, nu credeam ca asa vom sarbatori. So la multi ani de burlacie, ub!:-<
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu