18 feb. 2011

After a storm


A trecut furtuna, e soare acum copila. Iesi din casuta ta darapanata, lasa in urma peretii ingalbeniti pe care atarna diferite rame in care ti-ai uitat viata, in care ti-ai pus toate amintirile sperand ca intr-o zi, cand frutuna se va opri, iar tu vei fi rece ca marmura cineva le va gasi, astfel viata ta nu va fi uitata de urmasii tai. Nu-ti fie teama de soare, la inceput lumina te orbeste si obrajii iti sunt umeziti de lacrimi, dar te obijnuiesti repede cu darurile oferite de zeul luminos. Hai, deschide ferestrele si usile casutei, permite luminii sa coloreze decorul prost al casei...sau si mai bine, scoate tot din casa, arunca tot ce-ti aminteste de trecut, de furtuna urata ce ti-a vizitat straduta. Da-le foc si incalzeste-ti sufletul! Redecoreaza-ti caminul, cheama-ti prietenii si rudele sa-l vada, sa-l incalzeasca cu prezenta lor.
Hai, copila, hai afara! Furtuna a trecut, ce-a fost mai rau s-a dus, acum totul depinde de tine, ai doua carari pe care poti sa mergi: poti sa alegi sa traiesti ca si cum furtuna nu a fost decat o lectie din care ai invatat cum sa te protejezi pe tine si ceea ce iubesti sau poti sa ramai inchisa intre peretii murdari ai propriei tale inchisori, inchisoare ale carei chei sunt la tine. E alegerea ta, dar sa stii ca afara e foarte frumos, iar soarele iti mangaie chipul la fel ca inainte de frutuna, iti amintesti?

2 comentarii:

Anonim spunea...

dupa furtuna mereu iese soarele :X

A. spunea...

exact, doar ca furtunile vietii noi le provocam, oprirea lor si iesirea soarelui sau continuarea ploilor torentiale depinde de noi, trebuie doar sa spune ca a plouat suficient, ca e momentul sa iasa soarele si el va iesi.