Leapsa de la Hellen

Intrebari:
1.Ce preferi ? Iubirea sau aventura ?
2.Crezi in destin ?
3.Cine/ce te-a determinat sa iti faci blog ?
4.Muzica preferata si de ce ai ales-o pe aia .
5.Opinia ta despre moarte .
6.Crezi ca acesta e locul tau pe Pamant ? Unde te afli acum ?
7.Doua vicii .
8.Cat de mult mai pastrezi copilul din tine ?
9.Iti doresti o casa pe plaja sau una intre munti ?
10.Ai incredere in tine in toate momentele vietii ?
11.Mancarea si bautura preferata .

Raspunsuri:
1.Iubirea, evident!:)
2.Cu siguranta, da!:)
3.Viata, aveam nevoie sa ma descarc, sa spun ce am pe suflet, iar cum prieteni nu aveam....a fost singura solutie pe care am vazut-o in acel moment.
4.Ascul orice gen de muzica, trebuie doar sa ma regasesc in acea melodie, sa ma faca sa simt ca e scrisa pentru mine:p
5.Moartea...ei bine e ceva ce nu putem evita. Ne e teama de ea inca de cand ne nastem, dar oricat de mult ne-ar speria, e inevitabila...cu totii murim difera doar data, conditiile, varsta...!
6.N-am idee... Vom vedea in viitor:p
7.Sunt dependenta de cafea si de o persoana, care din nefericire nu mai face parte din viata mea in acest moment, sper sa revina...
8.Cat de mult pot, dar nu prea mult...cred ca am cam uitat cum era cand eram copil...
9.Si una si alta!
10.Nu...dar incerc sa am incredere in ce-mi spune sufletul meu.
11.Mancarea pregatita de o persoana importanta alaturi de un pahar de cola:p

Multumesc Hellen! Leapsa o poate prelua oricine, cu aceleasi intrebari:p sunt chiar interesante!:x

Stay with me!*

Ea: Imi lipsesti... enorm, din ce in ce mai mult, iar tie nici macar nu-ti pasa si asta ma doare mai tare decat ti-ai putea imagina.

El: Da, poate nu-mi pasa sau poate nu vreau sa vezi ca-mi pasa...

Ea: De ce? De ce te indepartezi? De ce nu ma lasi sa fiu cu tine?..
.
El: M-ai ranit, nu doar o data, de o mie de ori. Am iertat mereu, dar pana cand?

Ea: Si tu m-ai ranit pe mine, dar eu am continuat sa lupt pentru tine, pentru noi... Tu de ce renunti?

El: Poate tu ma iubesti altfel, eu nu te pot iubi asa, de aceea te indepartez.

Ea: Nu-mi pasa de cum sau cat ma iubesti... Vroiam sa-ti aud vocea, sa-ti vorbesc, sa-ti vad chipul, vroiam sa ma tii de mana cand se prabuseau toate iluziile mele... Mi-ai promis ca vei fi acolo...

El: Si tu mi-ai promis multe... Asta e viata. Uneori ii pierdem pe oamenii pe care ii iubim si nu putem face nimic in legatura cu asta.

Ea: Eu nu vreau sa te pierd, nu pe tine, nu asa...

El: Nici eu nu am vrut sa fiu ranit, tradat sau mintit de atatea persoane, dar am fost...

Ea: Nu-mi pasa de altii, ci de noi! Ce vrei? Vrei sa plec?

El: DA!

Ea: Asta iti spune tie sufletul? Asta vreu tu cu adevarat? Asta e dorinta ta?

El: Nu, imi doresc sa te iua in brate si sa fie ca inainte, sa te sarut si sa dispara trecutul, sa ramana doar prezentul si viitorul, sa nu mai conteze nimic, sa nu mai fie atatea persoane impotriva noastra. Vreau sa fim ca la inceput, vreau sa te iubesc din tot sufletul, sa fii a mea si sa fiu alt tau pentru totdeauna... dar asta nu se poate...

Ea: De unde stii? Ai incercat? Renunti inainte sa incerci... Ma vrei? Spune-o. Stii ca te iubesc, ca te-as urma oriunde, ca n-as renunta la noi, stii ca si eu imi doresc aceleasi lucruri ca si tine. De ce renunti?

El: Nu vreau sa mai suferim... Nu poate exista un 'noi', intelegi?

Ea: Doar ia-ma in brate si strange-ma tare, si nu-mi mai da drumul niciodata. Nu plec nicaieri, nu renunt la noi... Nu renunta nici tu! Te rog!

El: De ce esti asa incapatanata? Vom suferi...

Ea: Pentru ca te iubesc si nu-mi pasa... Aici e locul meu, in bratele tale! Poate vom suferi sau poate vom fi fericiti, eu sunt dispusa sa risc totul pentru a fi impreuna... Dar tu?

El: Te iubesc!... Sa nu pleci niciodata!

*Just A Story...

Another day, same pain

Azi...Azi e doar o alta zi fara tine, o alta zi in care esti departe...Ciudat, a trecut o saptamana, trebuia sa ma obisnuiesc cu situatia asta, dar azi, azi credeam ca va fi diferit. Am crezut ca proasta ca poate ne vom impaca, dar m-am inselat... Pentru noi asta e sfarsitul a tot ce a fost si ce-ar fi putut sa fie. Nu-mi cere sa te uit, nu-mi cere sa nu sufar, caci mi-e imposibil...
Cum sa uit tot ce am trait impreuna, toate clipele in care ma tineai in brate si ma mangaiai? Esti departe, suparat pe mine, probabil cu o fata si poate ca iti e bine, poate ca nu simti ca-ti lipseste ceva, dar eu simt...eu simt ca-mi lipseste sufletul, atunci cand am plecat grabita de langa tine ti l-am lasat tie. Daca ai sti cat imi lipsesti m-ai asculta, poate chiar ierta... Te iubesc, te ador, as face orice pt tine, as merge pana la capatul lumii doar ca sa te vad 10 minute... Stii asta nu? Tu, mai bine ca nimeni, stii cat de mult te iubesc si, da, probabil ti-am facut mult rau, dar n-am facut si bine? Adu-ti aminte de momentele frumoase, adu-ti aminte de cum radeam si plangeam mereu impreuna, de cum ne jucam, de cate planuri aveam...adu-ti aminte de cum ma priveai uneori, cu cata afectiune te uitai in ochii mei. Aminteste-ti de noi, de noi in perioadele noastre bune... Ai pierdut multe pt mine sau din cauza mea, la fel si eu, dar din punctul meu de vedere a meritat totul, tu crezi ca nu?...
Nu vreau sa fie asta sfarsitul nostru!... Miss you!

Pain

Da, am luat Bac-ul daca asta va intrebati, l-am luat cu 7.58 si astept rezultat contestatiei la romana...Ar trebui sa ma bucur ca am luat, sa ma gandesc la facultate, la Bucuresti, la libertate, dar nu pot...Nici pana in clipa de fata n-am ajuns sa ma bucur cu adevarat de rezultat sau sa sarbatoresc. Zilele astea n-au fost sarbatoare ptr mine, ci chin, durere, suferinta ptr ca s-a terminat totul... Ptr ca am pierdut ceea ce iubeam cel mai mult, am pierdut persoana care ma facea fericita, langa care zambeam mereu, in bratele caruia eram protejata, acasa...eram eu. A trecut aproape o saptamana, nu-mi pot reveni, nu vreau sa-mi revin...Vreau sa-l vad, sa-l aud, sa-l tin in brate!!! Nu vreau sa ma uite, nu vreau sa devin trecutul lui, desi in sufletul meu cred ca am devenit deja istorie si cred ca acum are iubita. Mi-e dor de el! Imi doresc sa fie acum langa mine...

Am pierdut...din nou:)

Ce ar trebui sa faci cand iti dai seama ca ai visat degeaba, ca toate iluziile, sperantele, dorintele, sentimentele tale erau in zadar, erau doar sare pentru ranile tale care nu vor sa dispara? Cum sa reactionezi cand pierzi tot ce iubesti si nici macar n-ai dreptul sa te plangi, caci stiai de la inceput cum stau lucrurile si cat de fragile erau? Cum sa-ti opresti lacrimile cand vezi cea mai mare dorinta a ta disparand, cand ai luptat cat ai putut tu de mult pentru a fi bine si in final vezi ca nu e? Cum ar trebui sa reactionez eu avand in vedere ca ma dor atat de tare toate astea, dar n-am nici macar dreptul de a ma plange? Cum sa nu ma simt eu mai mult decat groaznic cand vad ca nu sunt... Cum sa uit tot ce-a fost din moment ce nu vreau? De ce sa uit cele mai frumoase clipe din viata mea? De ce nu sunt eu acum acolo? De ce ajung tot timpul altii sa-mi 'sufle' dorinta? De ce ei au dreptul la ce-mi doresc eu, cand eu ma rog seara de seara pentru a mi se implini dorinta? Sunt singura, singura in camera mea cu o cana de ceai in fata, cu tone de formule, teoreme, comentarii, variante aruncate peste tot prin camera, cu ochii inlacrimati, cu sufletul sfasiat, cu iluziile calcate in picioare, cu mintea ocupata cu atatea intrebari fara raspuns... Mi-e mila de mine, stau si plang, imi plang de mila, ptr ca nu mai am nimic, ptr k inevitabil raman singura,ptr in loc sa pun mana sa invat ptr Bac sau macar sa fac ceva ptr a gasi un zambet pe undeva aruncat ptr a-l afisa lumii, eu sufar... Da! Da, sufar. Da, nu mai vreau nimic. Da, s-a temrinat si ce n-aveam. Da, am luptat degeaba. Da, tot eu sunt cea singura. Si da, da, pentru numele Lui Dumnezeu, mi-e mila de mine... Adio, cel mai mare vis al meu! Adio, cel mai frumos sentiment! Imi pare rau ca te-am pierdut!...

Pur si simplu MI-E DOR!

Crezi ca iti e dor de momentele din trecut? Ce ai face ca sa le aduci inapoi? Pana unde ai fi capabil sa mergi pentru a trai din nou clipa aceea speciala? Eu as merge pana-n panzele albe si-napoi doar pentru o secunda traita ca atunci... Mi-e greu sa vad ca trecutul era mai frumos decat prezentul, ca inainte puteam visa cu ochii deschisi, iar acum mi-e teama si de visele din timpul somnului, caci la trezire realitatea ma loveste brusc. Unde sunt clipele de altadata? Unde sunt ochii aceia vezeli si jucausi, unde e zambetul pe care-l adoram? Cand am devenit atat de batrana sufleteste? Cand am uitat sa zambesc? Cand a trecut timpul? Cum de a trecut atat de repede? Cum de nici acum n-am castigat ceea ce-mi doresc atat de tare: iubirea, afectiunea, respectul...?

Incarcare toner:merita?

Cand vine vorba de imprimante, de foarte mult timp, aud pe toata lumea vorbind despre “reincarcare” / “reumplere” / “refill”, despre centre de reincarcare care au aparut ca ciupercile dupa ploaie cam din doua in doua colturi si care se ofereau sa iti preia cartusul folosit si sa ti-l reumple pentru a fi refolosit. Pana aici toate bune si frumoase, nu ? Dar problema vinde cand te trezesti cu un minunat cartus bun de nimic, cu tot biroul murdar de tus si cu banii luati.

Stiti de cate ori se poate reincarca un cartus ? De maxim trei ori !!! Cunosc persoane care il reincarca lunar apoi se mira de ce nu mai sunt print-urile la fel de bune din punct de vedere calitativ. O alta problema grava, spun eu, este ca ajungand la un astfel de centru de reincarcare trebuie sa-ti lasi cartusul acolo, deoarece operatiunea de refill dureaza in jur de patru-cinci ore, timp in care cartusul tau aflat la prima reincarcare, sa zicem, poate fi foarte usor inlocuit cu un altul care s-ar afla la a treia. Tu ca si client, nu ai cum sa-ti dai seama de asta decat in momentul in care ajungi acasa si constati cu uimire ca imprimanta iti da erori. Mai mult decat atat, exista toate sansele ca in timpul procesului de reumplere cartusul de http://www.tonereurope.ro/ sa fie avariat din cauza manoperei defectuoase si pot aparea scurgeri de toner capabile sa produca o mizerie crunta, iar tusul se curata al naibii de greu de pe obiectele de mobilier (din experienta spun asta ) sau chiar cartusul poate deveni complet inutil.

Multe persoane au debaraua plina ochi cu imprimante, caci uneori e mai rentabil sa iti cumperi o noua imprimanta decat sa schimbi cartusul. Dar TonerEurope ne propune o varianta mai buna, mai sugura si mai rentabila pentru a putea folosi imprimantele : cumpararea unui nou cartus http://www.tonereurope.ro/ ori de cate ori cel vechi se strica/usuca/termina. Preturile sunt foarte bune, iar gama de produse este varita avand de la cartuse http://www.tonereurope.ro/toner/toner-pt-hp.html pana la cartuse http://www.tonereurope.ro/toner/toner-pt-samsung.html    toner Samsung. Pentru mai multe detalii vizitati site-ul lor :

Haos

E haos in viata mea, am intrat pe ultima suta de metri a examenelor si m-am panicat. E nebunie, toti vor sa invatam, toti vor note, toti vor schimbari, iar eu vreau doar un pic de liniste ca sa-mi pun ordine-n ganduri. Atestatele sunt aproape facute (mai am putin la engleza), fizica...am ajuns sa-mi fie teama de ea, matematica hmmm merge, romana mai am de invatat vreo 7 comentarii, sunt obosita, sunt plictisita, sunt fara pic de chef si totusi trebuie sa ma mobilizez, sa pun mana pe carti...In urmatoarele 2 luni se hotaraste viitorul meu, iar eu vreau sa detin controlul asupra lui.
Ce sa spun? Ai mei sunt aiurea, sunt eu si asa stresata ma mai freaca si ei la melodie cu 'Daca nu iei Bacu'...', 'Mai stai mult p'afara?', 'Ce-i cu tine?Bacu' bate la usa!!!' Abia astept sa plec de acasa si sa o iau de la capat, am ajuns sa urasc absolut TOT din orasu' asta plin de ratati cu fite si de curve. Ma bucur ca sunt linistita pe plan sentimental, desi stiu ca la un moment dat totul va face bum si ne vom certa sau va incepe sa iasa cu altcineva, momentan ma simt ok. E bine asa, e langa mine, are grija de mine, ma ajuta cu tot ce poate si incearca sa ma linisteasca.

Imi cer scuze din tot sufletul ptr ca postez atat de rar, dar credeti-ma sunt asa imprastiata incat abia imi fac timp sa scriu cate ceva p-aici. Promit ca imediat dupa bac va ploua cu postari p'aici. Va pupacesc si va multumesc!:*

Hurt

Am ajuns sa nu ma mai cunosc, am ajuns sa ma simt un robot tampit care e programat sa faca tot felul de chestii...Am ajuns sa mi se faca rau din cauza plansului in exces... Ma uit la mine si vad tot ce uram, cand am ajuns asa slaba, cand am ajuns sa accept sa fiu facuta in toate felurile? Pentru numele Lui Dumnezeu, m-am saturat sa-mi vad mereu fata uda, vreau si eu sa fiu ca orice alta tipa de 18 ani, vreau sa ma plimb cu cineva de mana pe strada, vreau sa fiu sarutata, vreau sa fiu tinuta ore intregi in brate, sa mi se spuna 'te iubesc'...am si uitat cum suna cuvintele astea din gura unui baiat. Ma doare tot corpu', am ajuns sa inteleg ce inseamna sa nu mai simti nimic...Cand ai sufletul ranit, trupul e doar o prelungire a sa, te doare la fel sau chiar mai tare, pana cand ajunge sa se auto-anestezieze...si atunci nu mai simti nimic. Asa ma simt eu acum, dupa o noapte de cacat, dupa atatea ore de plans, dupa atatea cuvinte urate...De ce sa cersesc o farama de iubire, de atentie? Pana la urma trebuie sa iau totul asa cum vine...
Daca viata iti ofera lamai, priveste-o pe tarfa in ochi si fa-ti o limonada!Apoi zambeste!

Love is in the air:)

Te iubesc pentru zambetul tau,
Te iubesc pentru ochii tai schimbatori,
Te iubesc pentru ca ai grija de mine,
Te iubesc pentru fiecare clipa petrecuta impreuna,
Te iubesc pentru ca imi faci inima sa bata mai tare,
Te iubesc pentru ca ma faci sa plang,
Te iubesc pentru ca ma faci sa rad,
Te iubesc pentru ca ne certam,
Te iubesc pentru ca mereu ne impacam,
Te iubesc pentru ca ai incredere in mine,
Te iubesc pentru increderea pe care o am in tine,
Te iubesc pentru ca mereu ai fost acolo,
Te iubesc pentru noptile cand adorm la pieptul tau,
Te iubesc pentru diminetile cand ma trezesc la tine-n brate,
Te iubesc pentru ca te visez mereu,
Te iubesc pentru ca ma faci mereu geloasa,
Te iubesc pentru cand ma strangi in brate,
Te iubesc pentru cand ma atingi,
Te iubesc pentru ca ma ajuti sa fiu mai buna,
Te iubesc pentru ca stiu ca vei fi mereu acolo,
Si cel mai important, te iubesc pentru ca esti TU.

Mereu iti spun ca te iubesc, dar nu stiu
daca ti-am spus vreodata si de ce. Indiferent
ce se va intampla cu noi, te rog, nu uita niciodata ca
TE IUBESC!
Happy Valentine's Day!:)

Oameni:)

Ma uit in jurul meu si imi dau seama ca lumea asta e atat de rea, de orgolioasa si de proasta incat mi se face greata. Unde dracu' au ramasi oamenii pe care ii visam in copilarie, oamenii aia buni, calzi, care te-ar fi ajutat oricand? Unde au ramas bunul simt si dorinta de dreptate pe care speram sa le regasesc in cei de langa mine? Cand au devenit oamenii caini si cainii oameni? De ce pot trece, fara sa-mi fie frica,pe langa un caine care latra amenintator, dar nu pot trece linistita pe langa oameni care nici macar nu ma cunosc si am tendinta de a ma uita in urma pentru a ma asigura ca sunt in siguranta?

Din nu stiu ce motiv de la un timp lumea se bucura sa te vada distrus, iti dau voie sa umbli mai mult dezbracat decat imbracat, ai voie sa bei pana ajungi la spital in coma alcoolica, n-are nimeni nimic impotriva daca tragi pe nas, dar nimeni, asculta-ma bine, nimeni nu iti ingaduie sa fii fericit. A fi fericit a devenit o crima. Spune-i cuiva ca esti fericit, ca iubesti si esti iubit, ca ai bani, ca esti sanatos si se va uita la tine ca la un nebun, iti va intoarce spatele si se va indeparta. Dar spune-le oamenilor ca suferi, din orice motiv, si vor incepe sa-ti spuna ca le pare rau si te vor intreba daca te pot ajuta cu ceva, iar daca le vei cere ajutorul se vor face ca ploua, se vor scuza frumos si vor avea grija sa spuna tuturor razand cat de greu iti este.
Mi-e mila de noi si de ceea ce am devenit. Aratam cu degentul pe x si y, nu ne plac oamenii care ne conduc tara, dar cati dintre noi pot fi 100% sinceri cand spun 'eu am fost un om bun cu toata lumea, am fost un bun crestin, dar nimeni nu a apreciat, deci ei gresesc, nu eu'? Eu cred ca foarte putini.

Redirectioneaza 2% din impozit

In fiecare an statul iti impoziteaza veniturile cu un procent de 16%. Conform Codului Fiscal - Legea 571 / 2003, Art. 84, fiecare persoana poate redirectiona 2% din cele 16% catre o organizatie non-guvernamentala.
Eu va propun sa redirectionati acesti 2% catre Fundatia Alexandru.
Pentru asta trebuie sa urmati 2 pasi simpli:
1: Completeaza cu datele personale scrise de mana cu litere de tipar declaratia 230
2: Trimite declaratia 230 completat la Administratia Financiara pana la data de 15 Martie 2012! Aici gasiti adresele tuturor administratiilor financiare din tara.

V-as fi foarte recunoascatoare daca a-ti dona acesti 2%, caci daca vor ajunge la Fundatia Alexandru va promit ca vor fi folositi pentru a ajuta alti oameni, iar daca ii veti lasa statului stim deja cu toti ce se va intampla cu acesti bani: vor umple buzunarele oamenilor statului.

P.S.: Lasa-ti-mi si mie un comment spunandu-mi numele vostru in cazul in care ma veti ajuta. Va multumesc anticipat!:*

Prietene?

S-a terminat, anul acesta nu mai cred in prietenie adevarata, caci n-am de ce. In ultimele luni toate prietenele m-au ranit, nici uneia nu i-a pasat ce fac sau daca mai traiesc. De acum nici mie nu-mi mai pasa de ele.
Se au unele pe altele? Gresit: se mananca de .... unele pe altele, ceea ce e evident adevarat.
Nu ma credeti? Uitati-va la mine, dragele mele, eu cea care eram 'cea mai buna prietena' a fiecareia dintre voi, care nu eram niciodata barfita sau detestata de vreuna, EU am fost cea tradata.
Va simtit bine? Sper ca da, din tot sufletul sper ca da, si sa nu care cumva sa credeti ca va mai fi vreodata ce a fost... veti fi tare dezamagite. Pentru mine prietenele mele cele mai bune s-au mutat, au plecat, s-au evaporta, dar nu mai exista.
Anul acesta se vor schimba multe. Promit!:)

Craciun Fericit!

Fie ca in Ajunul Craciunului sa fiti alaturi de persoanele iubite, sa le oferiti cate o imbratisare membrilor familiei si sa sarutati buzele fiintei iubite. Deschide-ti-va sufletul, iertati-i pe cei ce v-au ranit si bucurati-va de minunea Craciunului. Fiti mai buni, mai calmi, mai impacati cu voi insiva, fiti multumiti cu ceea ce aveti si multumuti-I Lui Dumnezeu pentru fiecare lucru bun pe care vi L-a oferit.
Va doresc tuturor un Craciun fericita alaturi de persoanele iubite, multa sanatate si putere de a trece peste toate lucrurile rele pentru a ajunge la cele bune.
Va pupacesc!:)

Sometimes

Candva un om in varsta m-a oprit pe strada, m-a prins de mana si m-a tras cu putere spre el zicandu-mi: 'Totu'-n viata-i efemer, nimic nu-i pe vecie. Tine minte, copila, azi poti avea totul si maine poti ramane fara nimic.' Mi-audc aminte ca atunci m-am speriat de batranelul acela ciudat, i-am zis sa-mi dea drumu' si am fugit, mult timp am crezut ca era nebun.
Iarta-ma, batrane prieten, iarta-ma ca am crezut niste lucruri urate despre tine. Tu ai incercat doar sa ma pregatesti pentru ce urma sa vina... Da, aveai dreptate, totul e efemer. Pana si lucrurile cele mai solide se darama si nu poti face nimic pentru a schimba asta. Azi toata lumea e langa tine, esti o parte din ei, contezi pentru ei, dar a doua zi nimeni nu te mai cunoaste, nimeni nu te iubeste suficient incat sa-ti zica un 'hai' sau un 'scuze' desi stiu ca au gresit fata de tine.
Am suferit dragele mele, zilele astea mi s-a rupt sufletul vazandu-va cat de 'mult' va pasa de mine, dar nu-i nimic, o sa traca toate, asa am invatat:toate trec.

How to buy a printer?

Being a student I need to do all kind of essays so I always need a printer. Well, I guess everybody needs printer, isn’t it? But me like almost everybody I have a problem: money! Cartridge, paper, maintenance materials… All this are so expansive I they run off so quickly, so I find it more easy to buy another printer then to buy all the things necessary for the one that I already have. All this crazy stuff can be avoided, but, only if you know how to buy a printer good for you.
Firstly pay attention to consumables, in fact they are not very durable, even if the producers ensure you that you will print hundred of papers with a cartridge. On the market is a new system of continue alimentation with ink, CISS, with the help of who you can print more cheaper.
Secondly, you have to know what your printer has to do and if you really need a printer or a multifunctional device. We think that if the price is ok, you should chose the multifunctional because sometimes you need a scan ore a copy and it easier to do all those things home.
Finally, what you will chose between inject or laser? I will chose inject because it is more flexible you can print color and black and white, on plain paper and photo paper.
To conclude I strongly recommend you to visit the site of CISS market for more details.

Try the CISS system!

We all have home a printer which do we use more or less, we can say that we are satisfied with what it does, right? Now I have a question for you: What kind of Cartridge do you use? I have to present you a grate alternative for the classic cartridge: the CISS system.
The CISS(continuous ink supply system) is compatible with many models of inkjet printers. The system delivers a continuous flow of ink to a special type of ink cartridge, through a capillary system connected to external reservoirs. Cartridges never get dry and you don’t have to replace them. Instead, you need to add ink in the external tanks when they are almost empty (reaching about 10-20% of capacity). This mean that you can add ink in your cartridge home without getting dirty, everything is extremely simple and you can do it on your own without any help.
Another advantage is that you can see when your cartridge is running out and needs to be refilled and this only by looking at the external tanks. Easy, isn’t it? I am sure it is.
Moreover with the CISS you save up 95% on printing costs compared with ordinary ink cartridges. That is a great deal…
For more details you can go to the CISS system site:

Pentru

Pentru fiecare lacrima varsata voi zambi intr-o zi. Pentru fiecare minciuna cineva imi v-a spune un adevar. Pentru fiecare dezamagire candva voi gasi sperante. Pentru fiecare amagire candva voi gasi iubire.
Iubeste-ma sau lasa-ma...

Anotimpuri

Cate stele sunt pe cerul
serilor de vara?
O mie?
Un milion?
Cine stie, poate
sunt tot atatea
cate amintiri placute
am eu de la tine...

Cate stele sunt pe cerul
noptilor de toamna?
Poate tot atatea
cate minute am petrecut
vorbind nimicuri importante
in fiecare noapte
inainte sa adormim...

Cate stele sunt pe cerul
noptilor de iarna?
Sunt oare tot atatea
cate lacrimi
au curs din ochii mei
cant tu sarutai
buzele ei?...

Cate stele sunt pe cerul
noptilor de primavara?
Or fi oare tot atatea
cate sperante
au inflorit in sufletul meu
in ziua cand ne-am sarutat
pentru prima data
la acel colt de strada
de lume uitat?

Poti tu, iubite,
sa-mi spui acum
cate stele sunt pe cerul
iubirii noastre?
Oare sunt tot atatea
cate vise si planuri am avut?
Sau poate sunt echivalentul
la cat de mult de-am iubit...
Cine stie?....

Inchis pentru inventar!

18 ani... eu? Cine ar fi crezut ca am ajuns la frumoasa varsta de 18 ani? Eu una inca nu ma consider 'majora', cu atat mai putin 'adult'. Am visat atata timp sa ajung majora, cred ca aveam impresia ca se va schimba ceva asa radical, dar nevenind schimbarea a disparut si incantarea aceea copilareasca.
Dar totusi acesti 18 ani ai mei reprezinta o noua etapa, e ca si cum un magazin ar fi vandut, dar pentru ca noul proprietar sa intre in posesia magazinului este nevoie sa se faca un inventar. Asa ma simt eu acum, simt ca trebuie sa fac un inventar al acestor 18 ani. Vreau sa stiu ce-am lasat in urma si ce urmaresc, iar pentru asta trebuie sa ma gandesc la tot ce-am trait pana in acest moment.
Lacrimile si zambetele, iubirile si dusmaniile, prieteniile si tradarile, adevarurile si minciunile...totul trebuie inventariat.