16 iun. 2013

Home

M-am intors acasa...

Da, am terminat primul an de facultate si l-am terminat chiar foarte bine, nici o restanta si o medie de 8.05 pt tot anul este mai mult decat ma asteptam. Odata cu sfarsitul anului universitar a venit si mult aqsteptata vacanta de vara, vacanta in care am venit acasa sper eu nu pentru mult timp.

Realizez ca nu ma mai leaga mai nimic de orasul acesta, nu ca as avea cine stie ce viata palpitanta in Bucuresti sau vreun iubit care sa ma astepte acolo, dar nu am nimic din astea nici aici... Si aici am copilarit, aici am iubit, aici am invatat ce sunt prietenia, iubirea, relatiile, saruturile, sexul, certurile, lacrimile... aici am un trecut de care sunt mandra, dar aici nu ma mai asteapta nimic. Cu familia daca stau mai mult de doua zile ma plictisesc si incepem sa ne certam aiurea.

Stiti, credeam ca vara asta va fi de vis, ca ma voi distra la maxim, totusi presimt ca vara asta va fii de cacao. Am muncit un an intreg ca o nebuna cu facultatea si m-am zbatut sa fiu printre primii din grupa si am reusit, speram sa am parte de o bine meritata vacanta de vis, dar nu cred ca se va intampla.

Aici, in oraselul asta, nu am sanse sa am din nou o gasca de prietenii alaturi de care sa ma distrez la maximum, aici nu sunt sanse sa ma indragostesc de un Fat-Frumos care sa imi ofere povestea la care visez, aici n-am sanse sa ies la un film chiar si singura caci nu avem cinematograf, aici daca nu esti o pitipoanca super pronzata cu jumate de fund si trei sferturi din decolteu pe afara si nu ai nimic in cap nu ai cum sa faci ceva cu privire la viata sociala. Aici sunt prea putini oameni alaturi de care sa iti doresti din suflet sa iti petreci timpul.

Nu stiu de ce naiba m-am intors aici!? Orasul asta ma deprima, imi trezeste amintiri dureroase.

Am nevoie de... de o iubire!